La
nici două luni după ce Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (PiS) a câştigat
detaşat alegerile legislative din Polonia, ţara este în plină criză
politică ale cărei efecte se simt şi la nivel european. Evenimentul care
a divizat practic ţara aparţine partidului de guvernământ, care a vrut
să numească cinci judecători ai Curţii Constituţionale, idee ce a
stârnit un val uriaş de critici ale opoziţiei, presei şi oamenilor
simpli, provocând o uriaşă demonstraţie în Varşovia şi în alte oraşe. De
asemenea, s-a creat un Comitet al Apărării Democraţiei (KOD), o mişcare
civică menită să se opună tentativelor guvernului de a politiza Curtea
Constituţională, fondată de Karol Modzelewski, o „icoană” a opoziţiei
anti-comuniste din anii ’60-’70, care contestă acest proiect,
considerând că „majoritatea parlamentară (…) nu reprezintă majoritatea
societăţii”. „Vom apăra democraţia”, „Vom apăra Constituţia”, „Vom apăra
Curtea Constituţională”, scandau manifestanţii din Varşovia.
Pe
urmă, personalităţi de prim-plan din ţară – 15 foşti şefi ai statului
şi guvernului şi preşedinţi ai camerelor Dietei – şi-au declarat public
dezacordul faţă de „punerea la îndoială de către guvernul Beata Szydlo
şi partidul PiS a autorităţii şi independenţei Curţii Constituţionale”.
„Luăm apărarea Curţii Constituţionale, a rolului său de gardian al
conformităţii legii cu Constituţia”, au scris semnatarii declaraţiei
difuzate de Agenţia PAP. „Orice putere trece. Polonia democratică va
supravieţui”, au adăugat ei. Printre semnatarii declaraţiei figurează
foştii preşedinţi Bronislaw Komorowski şi Aleksander Kwasniewski şi
foştii premieri Wlodzimierz Cimoszewicz, Ewa Kopacz, Kazimierz
Marcinkiewicz, Leszek Miller şi Waldemar Pawlak.
Guvernul
condus de Beata Szydlo, fostă trezorieră a PiS, despre care
cunoscătorii vieţii politice spun că e, în realitate, un paravan al lui
Jaroslav Kaczynski, ce joacă rolul din umbră de şef al statului, vrea să
introducă regula majorităţii calificate de două treimi pentru fiecare
sentinţă dată de Curtea Constituţională, obligată, pentru a putea
decide, să reunească 13 judecători din cei 15 câţi numără. Iniţiativa
este ultima dintr-o serie foarte controversată de decizii autoritare.
Astfel, ea a înlocuit cei patru şefi ai serviciilor de informaţii, iar
PiS a anunţat „reformarea” serviciilor de presă publice prin
transformarea lor în „instutuţii culturale naţionale”, de fapt, el luând
presa în colimator. Asta şi pentru că, spre deosebire de alte ţări
estice, presa poloneză este în mod net mai independentă. Pe urmă, aşa
cum arată un cercetător francez în ştiinţe politice, „există o societate
civilă foarte ataşată libertăţii şi orientării europene”.
Ca
urmare, opoziţia a acuzat-o pe Beata Szydlo că ea şi partidul său
visează să realizeze în ţară ceea ce premierul conservator Viktor Orban a
făcut în Ungaria: să exercite un control asupra numeroaselor instituţii
– justiţie, banca centrală, mass-media publice, cultură etc. -, cu
susţinere parlamentară şi întărirea discursului voit eurosceptic ce
apără valorile morale naţionale în faţa ameninţării „liberalismului”
venit de la Bruxelles. Actualele decizii agresive contrastează vizibil
cu ceea ce a părut PiS în campania electorală: imaginea unui partid
neradical, proiectată în piaţa publică, ceea ce a sedus electoratul.
Astfel, PiS a făcut o avalanşă de promisiuni concrete de cheltuieli
publice, la care a adăugat o tuşă naţionalistă. Era vorba de creşterea
alocaţiilor familiale, scăderea vârstei de pensionare – 65 de ani la
bărbaţi şi 60 pentru femei, faţă de angajamentul guvernului precedent de
67 de ani -, taxarea băncilor şi lanţurilor de supermarketuri
internaţionale ş.a. În cazul migranţilor, PiS a afişat prin liderul său o
poziţie aproape singulară, Kaczynski spunând despre ei că reprezintă o
ameninţare pentru ţara sa şi religia ei catolică. Drept urmare, unii au
evocat o axă a refuzului cu ungurul Viktor Orban.
La
finele lunii trecute, ziarul parizian „Le Monde” se întreba dacă „noul
guvern polonez nu vrea să facă din Varşovia o nouă Budapestă?”. Apoi
reamintea că liderul PiS o anunţase în mai multe rânduri, elogiind-l pe
premierul ungar Orban. Aproape zilnic, mai mulţi miniştri ai guvernului
conservator îşi înmulţesc provocările şi trezesc întrebări asupra
faptului că vor să pună mâna pe justiţie şi presă, probând o îndepărtare
de UE şi o reîntoarcere a ordinii morale, urmând politica aplicată de
Orban, mai scrie ziarul citat. Pe urmă, drapelul UE a fost retras din
sala de presă a guvernului. „Suntem membru al UE, membru activ”, a spus
Szydlo, adăugând: „Am stabilit un principiu potrivit căruia şedinţele
guvernului polonez şi declaraţiile după ele să se facă pe fundalul celui
mai frumos drapel , cel alb-roşu al Poloniei”, spunea ea.
Pentru
polonezi şi pentru observatorii străini, în timpul campaniei
electorale, PiS a trimis mesaje partenerilor europeni care acum s-au
dovedit înşelătoare. Da, spunea el, după opt ani, în Polonia dreapta
revine la putere, dar Varşovia îşi va menţine rândul în Europa. Pe
scurt, Polonia nu este Ungaria, iar viitoarea şefă a guvernului, Beata
Szydlo, nu va fi Viktor Orban, omul forte al Budpestei. E adevărat, în
fruntea guvernului, doamna Szydlo nu este efectiv Orban, pentru simplul
motiv că ea nu deţine frâiele puterii. În spatele ei şi în spatele
preşedintelui rapublicii Andrzej Duda, ales în mai, şi el membru al PiS,
se află amintitul Jaroslav Kaczynski, care este considerat omul forte
al actualei puteri.
Cele
petrecute la Varşovia au stârnit imediat reacţia preşedintelui
Parlamentului European, neamţul Martin Schulz, care a exprimat o opinie
tranşantă: „Ceea ce se întâmplă în Polonia are calitatea unei lovituri
de stat şi este dramatic. Plec de la principiul că vom discuta acest
fapt în detaliu în această săptămână în Parlamentul European sau, cel
mai târziu, în cursul sesiuni din ianuarie”, a spus el la postul de
radio german Deutschlandfunk. La Varşovia, aprecierea respectivă nu a
căzut deloc bine. A reacţionat premierul Beata Szydlo: „Acest gen de
declaraţii – şi nu este prima dată când declaraţiile preşedintelui
Martin Schulz au acest ton şi acest caracter – care se referă la Polonia
şi probleme poloneze sunt inacceptabile pentru mine”, a spus ea. „De la
domnul Schulz aştept ca nu numai să nu mai facă asemenea declaraţii,
dar, de asemenea, să ceară scuze Poloniei”, a continuat ea.
Aşadar,
la nici două luni după ce PiS a câştigat a obţinut 232 locuri din cele
460 ale Dietei – o premieră după căderea comunismului în Polonia -,
faptul respectiv a reţinut atenţia analiştilor şi comentatorilor nu
datorită rutinei, dat fiind că ţara se îndreaptă spre o criză politică
pronunţată, cu mari implicaţii nu doar interne. Înainte de toate, ei
semnalează că Polonia este un stat cu greutate în sânul UE, atât
datorită populaţiei sale, cât şi datorită rolului politic pe care şi-l
asumă constant pe continent, ea ţinând ca vocea sa nu doar să fie
auzită, ci şi luată în seamă. Mai trebuie notat că accederea la putere a
acestui partid a adus în prim-plan o formaţiune politică eurosceptică,
antimigraţioniată şi populistă, atestând astfel că ascensiunea
populismului în Europa nu este o vorbă în vânt, dacă ţinem seama de ceea
ce s-a întâmplat în Ungaria, Franţa, Italia şi, mai nou, în Spania. Cu
alte cuvinte, evenimentul respectiv a anunţat turbulenţe şi pe cerul
european, lucru confirmat de evoluţia ulterioară a evenimentelor.
Autor: Dumitru Constantin
